Discuta liber

Coboara pe Calea Victoriei, treci de Hotel Novotel, ce combina fatada reconstruita a vechiului Teatru National, distrus de bombardamentele germane din ultimul razboi mondial, cu un monolit de sticla si otel, si ajungi intr-o mica piateta, marginita de Teatrul Odeon si Hotel Ramada Majestic. Acest spatiu este un exemplu uimitor al eclectismului Bucurestiului. Pozitioneaza-te in fata statuii Ataturk si priveste spre Teatrul Odeon. Si numele, si arhitectura teatrului amintesc de Paris. Intoarce-te si priveste imobilele de pe Calea Victoriei. La stanga, sunt doua cladiri in acelasi stil parizian, in varianta bucuresteana, cu multe ornamente. Arhitectii bucuresteni de sfarsit de secol XIX au incercat de multe ori sa fie mai parizieni decat Parisul insusi. Dar imediat la dreapta, vezi o cladire dominata de o geometrie a liniilor drepte, fara ornamentatii. Este Bucurestiul interbelic, al entuziasmului fata de modernismul in arhitectura. La fel, ultima cladire ce flancheaza piata, Palatul Telefoanelor, cu elemente de art deco, intareste imaginea Bucurestiului interbelic “modern”. Dincolo de Calea Victoriei, la stanga de Ataturk - o cladire tipica perioadei comuniste. Iar la dreapta lui Ataturk, inchizand piata, este Hotel Ramada Majestic, postmodern, cu o fatada de sticla. Intr-o singura piata, ai o sectiune prin cinci stiluri ce au marcat Bucurestiul. Alte orase europene sunt caracterizate printr-un stil anume; Bucurestiul este exact opusul - farmecul lui sta in juxtapunerea atator stiluri diferite, in eclectism.

Name (required) Mail (will not be published) (required) Website Message